Rata de economisire de la noi a fost la 14-15% anul trecut, adică sumele pe care fiecare individ reușește să le pună deoparte din venitul disponibil după ce și-a realizat cheltuielile curente, susține Călin Meteș, membru în boardul AAF și vicepreședinte și director executiv al Franklin Templeton Investment în România. În ceea ce privește economisirea și educația financiară el este adeptul a ceea ce înseamnă educație financiară activă. „Eu nu cred că alte popoare (polonezi, americani, francezi) sunt în esență diferite față de noi sau au un apetit de risc diferit, ori un grad de înțelegere al produselor financiare diferit. Comportamentul investițional este influențat de gradul de expunere pe care oamenii îl au față de aceste instrumente financiare”, afirmă Meteș.

 
Urmărește interviul integral
 

 

Datele AAF arată că 3 persoane din 100 aleg să-și pună economiile într-un fond de investiții. Este mult sau puțin

Este un număr extrem de mic dacă avem în vedere faptul că în România avem aproximativ 14 milioane de conturi bancare. Mă refer aici atât la conturi curente cât și la depozite.
 
Românii au prea puține cunoștințe cu privire la alternativele pe care le au atunci când își plasează banii. Produsele tradiționale asupra cărora se îndreaptă sunt cele clasice: contul curent sau depozitul bancar.
 
Economisirea joacă un rol foarte important în dezvoltarea economică a unei țări și în creșterea averii nete a fiecărui individ. Prin averea netă mă refer atât la activele financiare pe care le deține fiecare (depozite bancare, conturile curente, acțiuni, obligațiuni sau fonduri mutuale) și non-financiare care sunt în principal formate din activele imobiliare, adică case, apartamente, terenuri și așa mai departe.
 
Pe baza analizelor Credit Suisse ne arată că în România averea totală netă a unui adult este undeva la 43.000 de dolari, în condițiile în care rata de economisire de la noi a fost la 14-15% anul trecut, adică sumele pe care fiecare individ reușește să le pună deoparte din venitul disponibil după ce și-a realizat cheltuielile curente.
 
În țările dezvoltate avem rate de economisire mult mai ridicate. Există o legătură extrem de puternică între ratele de economisire și averea pe care un individ reușește să o strângă în cursul vieții sale.
 
Dacă în România în trimestrul II rata de economisire a fost undeva la 18%, dacă ar avea o creștere de 28%, conform studiului, averea netă ar crește cu aproximativ 27%. Înseamnă că dacă românii ar economisi mai mult, în timp ar deveni mai bogați.

Cum este în alte țări asemănătoare cu a noastră?

În ceea ce privește economisirea și educația financiară eu sunt adeptul a ceea ce înseamnă educație financiară activă. Eu nu cred că alte popoare, polonezi, americani, francezi sunt în esență diferiți față de noi sau au un apetit de risc diferit, ori un grad de înțelegere al produselor financiare diferit.
 
Comportamentul investițional este influențat de gradul de expunere pe care oamenii îl au față de aceste instrumente financiare. Cu cât expunerea este mai mare față de instrumentele financiare și față de alternativele de economisire și de investiție disponibile, cu atât, în timp, oamenii sunt mai confortabili să iasă din zona lor de confort și să înceapă să-și plaseze economiile și în alte alternative investiționale pe lângă depozitele bancare.
 
În America, la un anumit moment al istoriei lor, au fost introduse niște conturi prin care fiecare angajat al unei companii era pus să-și aleagă ca o parte din salariul pe care îl câștiga, să fie plasat în diferite instrumente financiare. Era o listă cu alternativele investiționale pe care le avea, dar angajatul, în sine, era pus să aleagă. În listă avea fonduri de acțiuni, obligațiuni… Sunt sigur că inițial acel angajat simplu nu avea cunoștințe foarte complexe cu privire la toate aceste instrumente. În timp, alegând anumite produse investiționale, a început să le urmărească, să le înțeleagă, să se uite să vadă cum au performat aceste produse financiare prin comparație cu un depozit bancar.
 
Drumul de la economisire la investiție începe cu pași mici, pe care fiecare trebuie să-l înceapă la un moment dat pentru că odată ce va fi familiarizat cu tot ceea ce înseamnă produse de economisire și de investiție în afara depozitelor bancare, atunci va fi mult mai confortabil să poată să acceseze și aceste tipuri de produse.

Comportamentul investițional depinde de cât de solide/vechi, cu istorie sunt instituțiile/fondurile și piața de capital în statele respective sau are legătură cu ceea ce numim noi, ”cei șapte ani de acasă”?

Este o combinație între cele două aspecte. Educația financiară pe care fiecare dintre noi o primește în cadrul familiei este importantă. Lucrurile cu care suntem familiarizați la începutul vieții, până la urmă ne influențează într-o măsură mai mare sau mai mică parcursul viitor.
 
Pe de altă parte, este greu să ceri unor părinți să-și educe copiii financiar în măsura în care nici ei la rândul lor nu au prea fost expuși la acest mediu. Modalitatea în care putem să spargem acest cerc vicios este ca fiecare dintre noi care are bani puși deoparte să înceapă, la început cu sume mici, să acceseze și alte tipuri de instrumente.

Este adevărat că, în Olanda, există o obligațiune emisă acum aproape 400 de ani care încă produce efecte, adică bani pentru investitori. Mai sunt și alte instrumente/produse similare în alte state?

Da! Poate ați fi surprinși să auziți că la acest moment sunt peste 5.000 de obligațiuni care se numesc perpetuale, pentru că au fost emise fără a avea o dată de maturitate stabilită inițial sau au fost emise pentru o durată foarte mare de timp, de genul sutelor de ani.
 
Aceste obligațiuni sunt tranzacționabile pe piețele de capital. În general guvernele emit astfel de titluri. Avem și la nivelul companiilor sau instituțiilor financiare, bănci, care emit astfel de titluri, companii din domeniul energetic, telecomunicațiilor. În general sunt companii foarte solide financiar, guverne care se bucură de o încredere foarte mare din partea investitorilor.
 
Dacă un investitor dorește să-și lichidizeze poziția, o poate face prin intermediul pieței de capital, deoarece aceste titluri sunt tranzacționabile la bursă.

Există diferențe de comportament între investitori, funcție de țara din care provin și/sau de continentul pe care se află? America vs Asia, America vs Europa?

Țările asiatice precum China, Singapore, India, celelalte țări din Asia de Sud-Est, au o rată de economisire extrem de ridicată, undeva la 45-50%. Rate de economisire ridicate vedem și în țările din Europa de Vest. Suedia are 28%, Italia – 20%, Elveția – 35%. Chiar și în America avem rate între 20-30%.
 
Există o legătură extrem de puternică și o corelație directă între ratele de economisire și averea netă în țările dezvoltate.
 
În România rata de economisire este la 14-15%, cu o mică creștere anul acesta.

Există diferențe de vârstă semnificative între aceștia? Ce profil are investitorul din SUA, vs cel din Europa sau Asia?

Principala diferență între acești investitori, dacă ne uităm geografic, este legată de înclinația mai accentuată pentru cei din America, în special a celor din Asia, spre investițiile financiare. În America din totalul averii nete individuale, aproximativ 70% este formată din investiții financiare și restul în dețineri non-financiare, în general imobiliare.
 
În Asia, această proporție este undeva la 50% financiare și 50% non-financiare.
 
În Europa această proporție este mai scăzută. Media este undeva la 44%. Chiar și în cadrul continentului european există diferențe în ceea ce privește aceste ponderi. România se află pe un loc extrem de scăzut în ceea ce privește deținerile financiare în totalul activului net, undeva la doar 22%. Noi suntem foarte atașați de deținerile imobiliare.

Peste tot, în lume, se vorbește de tendințe, trenduri. Schimbarea de generații schimbă și tendințele pe piețele de capital?

Generația actuală de investitori este foarte mult interesată nu doar de rezultatele financiare sau performanța pe care portofoliile lor o realizează, ci și de modul în care aceste rezultate au fost obținute. Aici mă refer la faptul că există foarte mult interes pentru așa-numitele externalități pozitive.
 
Adică investiția mea pe care o realizez în anumite companii, să spunem, acea companie pe lângă faptul că trebuie să genereze profit și randament, trebuie să respecte niște principii de guvernanță corporativă, să creeze beneficii la nivelul întregii societăți și să respecte mediul înconjurător, astfel încât, să fim siguri că și generațiile viitoare se vor putea bucura.
 
Tendința noilor generații este spre așa-numitele ESG – Environmental, social and corporate governance, adică investiții care pe lângă componenta de randament pe care orice investiție o comportă, au și această componentă socială de guvernanță și de mediu inclusă în procesul investițional.
 
Cred că acesta este elementul cel mai important pe care generațiile actuale îl au comparativ cu cele anterioare.
 
Acest interviu a fost publicat de cotidianul online Hotnews.ro