Ghid practic de economisire: 

Cum transformi alocația copilului în 45.000 de euro pentru un start bun în viață

Cum transformi alocația copilului în 45.000 de euro pentru un start bun în viață

Cum ar fi ca la 18 ani copilul tău să primească 45.000 de euro? Se poate doar cu alocaţia de la stat, dar banii trebuie puşi la treabă.

 

Un astfel de start în viaţă este posibil dacă investiţi aproximativ 150 de lei pe lună, timp de 18 ani, într-un fond de acţiuni, arată un calcul al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri.

 

Acesta este doar un exemplu de economisire inteligentă, prin intermediul fondurilor de investiţii. Ce face un astfel de fond?

 

Pune banii la treabă şi caută soluţii pentru a produce randamente investitorilor. Pentru asta, investeşte în mai multe instrumente, de la depozite şi titluri de stat, până la obligaţiuni şi acţiuni. Imaginaţi-vă că un fond de investiţii este ca o echipă de fotbal. Nu trebuie să vă pricepeţi foarte bine, pentru că antrenorul, adică administratorul, trimite cei mai buni jucători în teren, adică decide în ce să investească banii voştri, pentru a-i înmulţi.

 

Şi, poate cel mai important, nu aveţi nevoie de mulţi bani pentru a deveni investitori. Puteţi face acest exerciţiu de economisire inteligentă şi cu 50 de lei, şi cu 100 de lei, şi cu 1.000 de lei pe lună.

 

Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri, este invitatul Stefanei Todica la emisiunea iBani şi explică, pe înţelesul tuturor, cum funcţionează această soluţie investiţională.

Ştefana: Economiile românilor au crescut cu aproximativ 30% în pandemie. Cum pot înveşti inteligent aceşti oameni?

 

Horia Gusta: ”Pandemia ne-a arătat că nu mai există aşa multe variante de a cheltui banii şi a deschis calea soluţiilor investiţionale, iar eu astăzi aş vrea să vă vorbesc despre soluţia investiţională numită fondul de investiţii. Este o alternativă europeană şi mondială foarte utilizată, este o soluţie care este la îndemâna tuturor, este o soluţie foarte profitabilă, extrem de transparentă şi o soluţie care îţi dă acces la sursele pe care le investeşti în orice moment. O particularitate a fondurilor deschide de investiţii este aceea că ai acces la bani oricând, obligaţia administratorului de fond fiind aceea de a plăti răscumpărarea într-un termen de maxim 10 zile lucrătoare, lucru care în fapt se întâmplă, în mod curent, în două-trei zile lucrătoare de la data la care investitorul îşi exercită această opţiune”.

 

Ştefana: Când vorbim despre fonduri de investiţii, vorbim şi despre diversificare, lichiditate şi accesibilitate. Ce înseamnă acest lucru?

 

Horia Gusta: ”Diversificarea este un atribut extrem de important. Asta înseamnă că un fond de investiții are ca principală regulă de investiţii diversificarea. El nu poate să investească niciodată mai mult de 10% din totalul banilor acumulaţi într-o singură investiţie, (…) a-ţi nu-ţi pune toate ouăle în acelaşi coş. Acest lucru este transpus şi în industria fondurilor de invesitii. Niciun fond de investiţii nu are voie să îşi pună toţi banii în aceleaşi instrumente şi asta e un principiu foarte sănătos, pentru că trebuie să îţi diversifici plasamentele şi să obţii randamente din instrumente mai multe în care te duci cu banii.

 

”Din perspectiva lichidităţii, este exact cum vă spuneam: ai acces la bani oricând. Nu eşti constrâns că trebuie să aştepţi până la scadenţa unui depozit, ci pur şi simplu, aşa cum ai intrat în fond, aşa poţi să şi ieşi. Fără a te penaliza, aşa cum se întâmplă în cazul depozitelor, dacă ai nevoie de bani mai devreme ajungi să pierzi dobânda acumulată până la acel moment. Fondul de investiţii nu funcţionează aşa, fondul de investiţii îţi dă acea acea creştere pe care o are fix la data la care ai venit cu cerere de răscumpărare la administratorul de fonduri. Accesibilitatea – administratorii de fonduri oferă canale de a cumpăra fonduri, de la canale bancare, poţi prin intrarea într-o sucursală sau prin accesul la o platformă bancară să accesezi fonduri de investiţii sau există administratori care au chiar platforme online, unde poţi să faci toate operaţiunile online, să cumperi fonduri, dar să şi răscumperi din ele”, a mai precizat Horia Gusta. 

Ştefana: Care e diferenţa între a ţine banii pe card şi a-i investi în fonduri?

 

Horia Gusta: ”Diferenţele sunt mai multe, cardul nu-ţi dă nicio dobândă. (…) Inflaţia este 3-4%. Doar ţinându-i noi pierdem în fiecare moment. Ce face un fond? Fondul pune banii la treabă. Investește în mai multe instrumente şi caută soluţii, trebuie să producă randamente investitiorilor, este un instrument sănătos şi pentru economie şi pentru toate societăţile comerciale care emit acţiuni, care emit obligaţiuni, practic se pun banii la treabă, se plasează în mai multe instrumente: acţiuni, obligaţiuni, depozite, titluri de stat, instrumente derivate. Acest lucru îl face administratorul în numele unei persoane fizice”.

 

Ştefana: Aţi făcut un calcul cu alocaţia copilului. În ce constă?

 

Horia Gusta: ”Am plecat de la situaţia în care această sumă vine în fiecare lună de la stat în contul părinţilor. Pe de altă parte, te poţi gândi că la 18 ani de foarte multe ori este nevoie, dacă pleacă la studii, să aibă o sumă de bani, pentru o chirie, un apartament. Cuantumul alocaţiei a fost luat în calcul de noi, Asociaţia Administratorilor de Fonduri, pentru suma de 150 de lei de la 2 la 18 ani, calculul a fost făcut de noi anul trecut, înainte de majorarea alocaţiei, dar 150 de lei este o sumă care pare la îndemână multor persoane. Am ajuns la concluzia că 150 de lei, timp de 16 ani, cu primii doi ani 300 de lei, ar putea fi nişte sume rezonabile, pentru o familie normală din România. Şi am arătat că investiţia într-un fond de acţiuni a acestei sume în fiecare lună timp de 18 ani ne duce la probabilitatea foarte mare ca la 18 ani copilul să poată beneficia de aproximativ 45.000 de euro. Trebuie doar să punem acei bani la treabă”.

Randament de 600% în 18 ani

 

18 ani este o durată în care cu siguranţă vom prinde un eveniment de genul celui din 2008 sau 2020 şi cu toate aceste, iată investiţia în acţiuni ne-ar putea duce la această sumă, un calcul aşa, ar însemna un randament de aproape 600% în 18 ani. Vorbim de fondurile de investiţii în acţiuni.

 

Ştefana: Avem şi un alt exemplu, cu 100 de lei.

Horia Gusta: ”100 de lei este la îndemână multor persoane. Există o singură condiţie: perseverență în a consuma acel foarte puţin timp de a aloca 100 de lei lunar”.

 

Ştefana: Deci nu trebuie să fii bogat, să fii investitor. Cu ce sumă poţi începe?

 

Horia Gusta: ”Regulile de bază spun că trebuie să deţii minimum o unitate de fond. O unitate de fond înseamnă foarte pe scurt că dacă cinci oameni pun câte 2000 de lei deoparte, înseamnă 10.000 de lei şi te obligă legea să stabileşte valoarea unei unităţi, şi aceasta poate fi de la 5 lei în sus. Şi atunci administratorii de fonduri au ales ca valorea unei unităţi să fie 10 lei, 20 de lei, 100 de lei. Deci prima condiţie este să ai o unitate de fond. Dacă ulterior nu îţi mai permiţi acea 100 de lei, poţi să pui orice sumă, nu mai este nicio limită. Nu trebuie să fii bogat pentru a face investiţii, trebuie doar să fii perseverent în a face acest exerciţiu cu 100 de lei sau cu alocaţia copilului”.

Care sunt primii pași pe care trebuie să îi faci ca să investești

Horia Gusta: ”În industria noastră există peste 100 de fonduri de investiţii şi cred că atunci când te apuci să investeşti, cred că trebuie să studiezi un pic cu ce se ocupă aceste fonduri, care este gradul de risc, pentru că în funcţie de gradul de risc pe care îl vrei alegi şi ce ţi se potriveşte. Cum spuneam: dacă vrei să alegi un fond de acţiuni, cu siguranţă că în 18-20 de ani poţi întâmpina un eveniment de genul celui din 2008. Asta ce înseamnă? Ca un fond de acţiuni cu siguranţă îşi va corecta valoarea. În 2008, dacă îmi aduc bine aminte, în jur de 70 şi ceva % au căzut cam toate pieţele de acţiuni, situaţie de unde şi-au revenit destul de repede, în doi-trei ani, iar în 2020 revenirea a fost în mai puţin de un an”.

 

Cum alegem fondul care ni se potrivește

 

Horia Gusta: ”Poţi merge şi la bancă sau poţi să alegi fondurile online. Site-ul nostru, al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri, oferă informaţii despre absolut toate tipurile de fonduri, care sunt de la gradul de risc foarte scăzut, până la grad de risc ridicat. (…) Investitorul trebuie să se uite foarte atent la politica de investiţii, care trebuie să se potrivească cu propria persoană. În condiţiile în care dorim randamente mari, de genul celor 600% în 20 de ani, vom avea momentul de genul 2008 sau 2020, când valoarea portofoliului poate să scadă. Dacă în acel moment banii se retrag, cu siguranţă că am marcat o pierdere şi un câştig foarte mic. În schimb, dacă exerciţiul de la pune deoparte 100 de lei sau 150 de lei sau 300 de lei continuă, banii se acumulează, iar revenirea pieţei nu face decât să vină cu randamente mai mari pe un activ mai mare. Aici aş da un singur exemplu, ce s-a întâmplat dacă cineva investea bani în aprilie 2020, astăzi avea aproape 60% randament pe acei bani”.

Ștefana: Profilul de risc îl alege investitorul? Şi pe ce bază?

Horia Gusta: ”Profilul de risc al fondului îl alege investitorul, de multe ori stând de vorbă cu administratorul de fond sau cu persoana care asigură acest serviciu de vânzare din rândul distribuitorilor, adică din rândul băncilor, în funcţie de ceea ce li se potriveşte. Dacă unele persoane doresc un randament pe termen lung, noi am arătat. Da, iată ce înseamnă pe 18-20 de ani. Dar sunt unele persoane, sunt unii investitori care nu tolerează evenimente de genul celui din 2008, adică în momentul în care ai strâns 10.000 de lei şi te afli în situaţia să scadă cu 70%, unii nu doresc acest profil. Şi atunci nu i se potriveşte profilul de fond de acţiuni. I se potriveşte profilul de fond ori diversificat unde valoarea a scăzut cu 30% sau profilul investitorului cu fonduri cu venit fix, unde avem o valoare pozitivă, instrumentele nu au căzut aproape deloc. Dar, pe termen lung, alegem între a face 4% pe an, în fiecare an să zicem în medie sau a face minim 10% pe termen lung, cu posibilitatea de a ajuns chiar şi la acel 600% timp de 20 de ani, dar care înseamnă la final nişte randamente interesante”.

 

Câte tipuri de fonduri există?

 

Horia Gusta: ”Hai să spunem că sunt trei tipuri de fonduri, sunt fondurile de instrumente cu venit fix, sunt fondurile diversificate şi sunt fondurile de acţiuni şi din fiecare această categorie se mai nasc mai multe categorii, în funcţie de expunerea mai mică sau mai mare pe diverse instrumente. În măsura în care începi la o vârstă fragedă, părerea mea este că se potriveşte întotdeauna un fond de acţiuni, pentru că acest fond de acţiuni îţi aduce întotdeauna, şi ne-am uitat în industrie, la aproape orice fond de acţiuni ne-am uita, în ultimii zece ani a avut randamente mai mult de 10% în medie, în fiecare an. Mai mult chiar şi decât un fond de instrumente cu venit fix care în medie îţi dădea în jur de 4% pe an. Recomandarea mea pentru toată lumea este să aleagă, când are un orizont de termen de 18-20 de ani, să aleagă un fond cu expunere pe acţiuni pentru că iată pe termen lung îţi poate aduce un randament minimal de aproximativ 10% în fiecare an”.

 

Ștefana: Care este diferenţa faţă de alte tipuri de investiţii, de exemplu imobiliare?

Horia Gusta: ”Investiţia în imobiliare este foarte la modă şi aici lucrurile trebuie tratate matematic. Investiţia imobiliară înseamnă să ai toţi banii la început şi dacă nu îi ai să îi împrumuţi. Presupunând că investeşti într-un activ imobiliar să zicem 60.000 de euro, te aştepţi să ai o chirie. Şi calculele arată că ar trebui să îţi recuperezi banii cam în 14 ani. De aici se mai iau în calcul nişte lucruri: să ai apartamentul său imobilul închiriat timp de 14 ani în mod continuu. Puţin probabil. Mai trebuie să adăugăm nişte sume de bani, creditul, cât ne costă notarul, cât ne costă impozitul, să nu uităm de renovări. Pe când un fond ce face? Dacă ai toţi banii, e foarte bine, cum spuneam, aproape toate fondurile din România au avut un randament în ultimii ani de aproximativ 10%, în medie. Nu ai grijă chiriaşului, a impozitului, nu ai grija renovării, nu ai grija încasării chiriei. Fondul, prin administratorul său, munceşte pentru tine. Industria înseamnă echipe de profesionişti, care lucrează în societăţi de administrare de investiţii, aşa se numesc, care sunt extrem de specializare şi foarte bine reglementate de autorităţile din România”.


Ștefana: 
Aţi făcut o comparaţie, că e ca o echipă de fotbal. În ce sens?

Horia Gusta: ”E o echipă de fotbal, pentru că practic administratorul, care este antrenorul echipei, pune la lucru toţi jucătorii. Gândeşte-te cum ar fi să îl ai în echipă pe Messi şi comparaţia ar fi cum ar fi să ai o acţiune care a făcut un randament de 100% în portofoliul fondului. Cred că pentru rezultatul pe care îl aştepţi la final e foarte bine. Această alegere o face antrenorul, pe cine trimite în teren, în cazul investiţiei o face administratorul de fond care alege în ce să investească. Cu regulă de 10%”.

 

Ștefana: Ca să ne dăm seama mai bine, aş vrea să vorbim despre întreaga industrie a fondurile de investiţii. Cum arată în acest moment în România?

 

Horia Gusta: ”Industria are peste 100 de fonduri, industria înseamnă 18 companii de asset management în România, înseamnă sif-urile şi fondul proprietatea plus cele patru bănci depozitare, industria înseamnă astăzi în fondurile deschise de investiţii 376.000 de investitori şi active în total de aproximativ 8,5 miliarde de euro”.

 

Ștefana: E destul de puţin faţă de alte ţări din regiune.

Horia Gusta: ”Da, dar suntem pe un trend bun, pentru că randamente de genul celor din ultimele 12 luni au deschis apetitul investitorilor şi aş putea spune că la finalul anului trecut, după un an de pandemie, industria avea cu aproximativ 7.000 de investitori mai mult. Activele din România ar putea fi mai mari şi cu siguranţă vor fi mai mari în perioada următoare, în condiţiile în care şi sistemul de pensii private, respectiv al asiguratorilor, se dezvoltă şi mai mult. Austria are în faţa noastră nişte zeci de ani în care oamenii au contribuit inclusiv la pensii”.

 

”Există pontential mare, pentru că deţinerea medie per capita, dacă ne raportăm la 8,4 miliarde şi la numărul populaţiei, este de aproximativ 450 de euro, lucru care este destul de mic în condiţiile în care cred că salariul mediu e un pic mai mare. Dacă ne uităm, Cehia are active mai multe, dar deţinerea per capita este de aproximativ 1400 de euro. Cehia care nu este o ţară mult mai bogată decât România, iar Croaţia se găseşte la 764 de euro per persoană”, a mai adăugat Horia Gusta.

 

Ștefana: Aţi şi început un proiect de educaţie financiară, se numeşte “Economiseşte inteligent”. Ce pot afla oamenii din acest proiect?

Horia Gusta: ”Proiectul din cadrul asociaţiei noastre vine să explice foarte clar şi pe înţelesul tuturor ce face un fond, ce poate să îţi ofere un fond, cum poţi să îl accesezi, cum ieşi dacă ai nevoie de bani, şi vine să explice că de fapt această industrie e o industrie care oferă foarte mare încredere şi fondurile, ca şi administratorii, sunt instrumente la îndemâna oricui, pe care le folosesc foarte mult cei din ţările din jurul nostru, sunt entităţi extrem specializate şi extrem de bine reglementate, astfel încât asta vrem să facem. Lucrul pe care şcoala nu l-a făcut, se pare, şi cred că e timpul să acoperim aceste informaţii care nu au fost livrate în timpul şcolii şi asta ne-am propus noi, Asociaţia Administratorilor de Fonduri, prin proiectul Economiseşte Inteligent”.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *